prima publicare 4 decembrie 2011
C.G Jung a sesizat intuitiv fundamentul comun al psihanalizei şi astrologiei, respectiv mitologia, asa încât spunea: „trebuie să mă îmbăt cu efluviile magice pentru a putea înţelege ce secrete deţine inconştientul în abisurile sale”.(C.G.Jung, 1911, apud Jean Chiriac, „Introducere la „Psihanaliză şi astrologie”,C.G.Jung, ediţie critică 1999, Ed.Aropa, Bucureşti, p.31). Complexul parental pe care Freud l-a sesizat la Jung, şi care a generat mai târziu scindarea legăturii lor, este, după Jean Chiriac principala cauză a preocupării lui Jung faţă de astrologie, dincolo de apenenţa sa intelectuală. Acest fapt devine, totuşi, secundar evoluţiei pe care o înregistrează activitatea lui Jung prin desprinderea sa de teoriile freudiene, respectiv de afirmarea determinismului intrinsec al manifestărilor psihice umane. Studiile sale astrologice şi descoperirea faptului că marile evenimente din istoria umanităţii au fost prezise astrologic, fiind cumva „planificate” de forţe transpersonale, l-au condus la abordarea de tip spiritual a determinismului fortelor psihice şi sociale, ceea ce a constituit o nouă descoperire în domeniul psihologiei, a caracterului arhetipal, colectiv al psihismului, drept calitate supradeterminantă voinţei omului. Cele trei articole semnate de Jung, şi anume „Profeţia lui Nostradamus”, „Semnul Peştilor” şi „Un experiment astrologic” (C.G.Jung, (1911),1999) sunt mărturii ale acestei evoluţii a psihanalizei către psihologia analitică jungiană. Noţiunile de arhetip, inconştient colectiv şi, ulterior, de individuare au fost generate de simbolistica astrologică suprapusă aparatului psihic şi funcţionării lui. La acea vreme Jung avea ca obiect al căutărilor sale explicaţiile cauzale ale legăturilor observate între mişcarea astrelor şi evenimentele din viaţa omului, explicaţii pe care şi le dorea a fi prin excelenţă ştiinţifice. El consideră că efectele fizice ale producerii petelor solare, cum este creşterea ratei mortalităţii în perioada respectivă, se corelează perfect cu anumite aspecte planetare produse concomitent; ca urmare a presupus că se poate deduce o legătură cauzală şi între aspectele planetare şi dispoziţia psiho-fiziologică umană. Jung are meritul, însă, de a fi făcut încercarea de a demonstra statistic legăturile strict cauzale, de a fi constatat că există insuficiente argumente pentru a ajunge la rezultate statistice semnificative şi că: „Perspectiva statistică asupra lumii este mai degrabă o abstractizare şi de aceea incompletă şi chiar eronată, mai ales când are de-a face cu psihologia umană”. (C.G.Jung,”Un experiment astrologic”,(1911),1999, p.103). În aceeaşi lucrare, în care a publicat rezultatele cercetărilor asupra a 966 de horoscoape natale, aparţinând la 483 de cupluri căsătorite, Jung consideră evenimentul căsătoriei între persoanele respectivive ca fiind strict determinat astrologic, nu o întâmplare accidentală. Rezultatele sunt, însă, nesemnificative în raport cu aspectele planetare luate în calcul de el, pentru a demonstra acest lucru, în schimb Jung reuşeşte să sesizeze latura acauzalăa unor fenomene sincronistice, care pot fi analizate astrologic, cu alte cuvinte descoperă un principiu nou de conectare acauzal (legǎturi acauzale=conexiuni în care nu există o legătură cauzală în sensul clasic).
Punerea în valoare a legăturii fenomenelor psihice cu alte procese obiective paralele, după cum Jung califica, de exemplu, rezultatele experimentelor lui Rhine, îi întărea convingerea că „Potenţele efective (numinoase) din inconştient sunt arhetipurile. De departe, cel mai mare număr de fenomene sincronistice spontane pe care am avut ocazia să le observ şi să le analizez pot fi prezentate cu uşurinţă a avea legătură directă cu un arhetip. Acesta, prin el însuşi este un factor psihoid, nereprezentabil, al inconştientului colectiv.” (C.G.Jung,”Un experiment astrologic”, (1911),1999, p.117). Ca urmare, Jung remarcă importanţa sau întâietateacunoaşterii principiuluilegăturiidintre procese, în faţa cauzalităţii care nu poate fi explicată. Spre deosebire de Jung, noi astǎzi, putem aprecia mai mult să cunoaştem semnificaţia egală a evenimentelor paralele în care rezidă, de fapt, principiul legăturii.
Al doilea element important sesizat de Jung în urma experimentelor astrologice este transmisiacare devine implicită între procesele psiho-fizice, exemplificând aici prin coincidenţa dintre incendiul de la Stockholm (din 1759) şi viziunile lui Swedenborg, aflat la 500km distanţă. Vizionar se dovedeşte şi Jung în concluziile sale la experimentele astrologice publicate, spunând: „Psihologia, dintre toate ştiinţele, în viziunea unei oferte îndepărtate, nu poate să neglijeze astfel de experienţe. Aceste lucruri sunt prea importante pentru înţelegerea inconştientului, separat de implicaţiile lor filozofice”. (C.G.Jung,”Un experiment astrologic”, (1911),1999, p.120).
Un interesant exemplu de legături acauzale, este rememorat de Jung în aceeaşi lucrare, subliniind în final prezenţa factorului necunoscut de influenţă, de natură inconştientă:
„…recent colegei mele i-a venit ideea să facă planul de aşezare la masă, pentru un număr de persoane invitate la cină. A făcut aceasta cu multă atenţie şi cu discreţie. Dar în ultimul moment, un invitat stimat (bărbat), a răsturnat toate acestea, dorind cu orice preţ să fie bine plasat. Tot aranjamentul a fost răsturnat şi a fost nevoie de un altul. N-a mai fost timp de o elaborare bine gândită. Aşezându-ne la masă, s-a manifestat următoarea imagine astrologică, în imediata vecinătate a invitatului:
| Doamnă Luna în Leu | Doamnă Soare în Peşti | Invitat Soare în Taur | Domn Soare în Peşti |
| Doamnă Soare în Leu | Doamnă Luna în Peşti | Domn Luna în Taur | Doamnă Luna în Peşti |
Au ieşit la iveală patru mariaje (conexiuni Soare-Lună în acelaşi Semn zodiacal, n.m.)(…) Inconştientul a avut mână liberă în aranjarea secretă a mariajelor.” (C.G.Jung,”Un experiment astrologic”, (1911),1999, p.124). Astfel de experienţe în care observaţia este perturbată spontan din afară, este posibil să-l fi convins pe Jung de influenţele puternice pe care inconştientul colectiv le joacă în viaţa oamenilor. Este dinficil de apreciat, însă, dacă a fost conştient şi de faptul că orice experiment se raportează la un moment anume din punct de vedere temporal, evolutiv, şi la contextul de viaţă din acel moment al persoanelor respective, factori de care astrologia modernă ţine seama.
Arts Gallery Florina Marin 