Extras din volumul Astropsihologie – O noua cale in consilierea psihologica si psihoterapie, Florina Marin, Ed.Paralela45, 2012/ Cap.Studii astrologice, pag.148-159
“Ceea ce putem spune, pânǎ când toate acestea se vor lǎmuri, este cǎ poetul Nichita Stǎnescu continuǎ o serie de mari poeţi din secolul al XX lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) şi cǎ el însuşi este un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile, stǎrile şi abilitǎţile lui a schimbat faţa poeziei româneşti. Un mare poet roman într-o istorie imposibilǎ (epoca totalitarismului), un mare liric European aproape necunoscut…” (Eugen Simion)
Talentul artistic şi notorietatea
Nichita Hristea Stǎnescu, (n. 31martie1933, ora 11:45, Ploieşti), important exponent al artei moderne poetice româneşti (a se vedea biografia), a fost din punct de vedere astral un nativ cu un potenţial deosebit, de excepţie.
La naşterea sa Soarele se afla la apogeu pe firmament, strǎjuindu-i Mijlocul Cerului împreunǎ cu Venus -zeiţa frumuseţii şi a iubirii, cu întreaga energie a exploziei de dorinţǎ de viaţǎ, proprie Berbecului. S-a remarcat în acest sens ca o fiinţǎ solarǎ, generoasǎ şi iubitoare, şi nu în ultimul rând prin atractivitate şi frumuseţe, prin charismǎ. Popularitatea promisǎ de o astfel de conjuncturǎ astralǎ s-a manifestat, deasemeni, prin influenţele uraniene (Uranus în Casa Afirmǎrii, Carierei şi Imaginii Publice), el devenind un fel de lider al spiritului nonconformist în poezie, un inventator lingvistic, şi prin influenţǎ în muzicǎ, artǎ, pentru mai multe generaţii de tineri, un spirit fixat adânc în conştiinţa acestora, probabil pentru totdeauna (Soarele la 11˚Berbec: (Simbol Sabian)“Conducătorul unei naţiuni”, grad aflat sub protecţia Îngerilor Graţiei şi Iertării biruitoare). Poeziile lui au devenit un fel de folclor autentic al anilor ’70 şi ’80, preluate fiind şi cunoscute mult mai mult din muzica folk decât din cǎrţile de poezie de cǎtre marea masǎ a oamenilor, astfel pierzându-se din vedere autorul.
Traiectoria vieţii sale pare trasatǎ pentru a prefigura deschiderea lumii cǎtre iubirea universalǎ, pentru a fi pionierul rǎsturnǎrii tiparelor, al introducerii unui curent modern în poezie cu mare impact asupra colectivitǎţilor constrânse la austeritate culturalǎ şi spiritualǎ. Uranus i-a pus în valoare toate aceste calitǎţi, şi i-a dǎruit o inteligenţǎ spiritualizatǎ (împreunǎ cu Mercur din Peşti) spre a-şi domina întotdeauna oponenţii. Suportul fizic al unei astfel de entitǎţi, în evoluţia sa, s-a supus unei acţiuni sincopate, unei arderi rapide şi pasionale (specifice Berbecului), ce presupunea schimbǎri, imagini controversate, rǎsturnǎri de situaţie (Uranus în Berbec). Talentul artistic manifestat în scris, notorietatea dobânditǎ îninte şi dupǎ moarte, cariera, dar şi viaţa boemǎ, pasionalǎ sunt semnificativ relevate de simbolurile esoterice ale elementelor aflate pe Mijlocul Cerului şi în Casa Afirmǎrii:
Mercur -27˚Peşti, Retrograd, deasemeni aflat în conjuncţie cu Mijlocul Cerului, Simbol Sabian: “O lună plină luminează cerul”, Simbol Charubel: “grad ocult, persoana va avea un însoţitor spiritual”.
MC -1˚Berbec, Simbol Sabian “O femeie răsare din ocean, un leu de mare o îmbrăţişează”,(Simbol Thebaic: pozitiv, liber, lipsit de control).
Venus – 5˚Berbec: ”Un triunghi cu aripi”-trimitere la Sfânta Treime, Simbol Thebaic: forţă creatoare, artist, mărinimos, despotic).
Soarele -11˚Berbec: “Conducătorul unei naţiuni”(Îngerii Graţiei şi Iertării biruitoare).
Uranus – 23˚Berbec: “O femeie îmbrăcată în culori pastelate, cărând o sarcină grea dar ascunsă”. Belfares: Îngerii Akashei, Simbol Chandra:“O sticlă cu etichetă pe care scrie bea-mă”.
Amplasarea planetelor pe harta cerului din momentul naşterii este una specialǎ prin faptul cǎ acestea alcǎtuiesc împreunǎ un Model holistic numit Marele Unghi sau Locomotiva, respectiv sunt dispuse pe douǎ treimi din zodiac, formând un şir relativ uniform şi lǎsând complet libere patru Semne: Balanţa, Scorpionul, Sǎgetǎtorul şi Capricornul. Concentrarea sa este orientatǎ cǎtre semnificaţiile ideatice, nonmateriale şi spirituale ale vieţii (majoritatea planetelor sunt în emisfera sudicǎ, guvernate de Venus, naştere diurnǎ în zi patronatǎ de Venus-vineri), dar cu importante valenţe psiho-afective prin personalitatea guvernatǎ de astrul nopţii, Luna (Ascendent în Rac). Aspectele planetare sunt subordonate principiului funcţionǎrii modelului “Locomotivǎ, respectiv planeta iniţiatoare şi motivantǎ a temei este Saturn, situat într-o zonǎ mai greu de descifrat pentru orice nativ, respectiv Casa Conflictelor, a lumii de dincolo cu toate implicaţiile acesteia, a banilor altora şi sexualitǎţii. Un “ceva”misterios şi dureros emana din acel loc al lumilor paralele şi inconştientului, şi se transmitea în fiecare tip de energie planetarǎ care îi urma lui Saturn în ordinea Semnelor zodiacale. Saturn – 14˚Vărsător, Simbol Sabian: “Un tren intrând într-un tunel”, grad aflat sub influenţa Îngerilor Scrierii mistice (Bafa) reprezintǎ o acumulare karmicǎ importantǎ menitǎ transformǎrii şi compensǎrii în decursul existenţei fiinţei. Aşa cum aratǎ şi simbolul Sabian, sunt puţine posibilitǎţi de acţiune, cerinţa fiind de a trece printr-o zonǎ de restricţii şi de limitare (Saturn), cu un scop precis de a ajunge într-un loc luminos, în deplinǎ siguranţǎ, de a ajunge la destinaţie prin energia şi iscusinţa proprie. Percepţia profundǎ a semnificaţiilor vieţii şi morţii cu care era înzestrat, a trǎirilor interioare, au fost sublimate în creaţia poeticǎ, într-o manierǎ originalǎ (Saturn în Vǎrsǎtor, puternic). Pallas, asterioid care aratǎ talentul şi înţelepciunea este în acelaşi tertoriu “subteran”, la 24˚Vărsător, Simbol Sabian: “Un om, întorcând spatele pasiunilor sale, îi învaţă pe alţii o adâncă înţelepciune din experienţa sa.”, Simbol Kozmynski: “O femeie în veşminte îngrijite, cu mâna pe o criptă, privind trist la un mormânt acoperit de flori”, guverneazǎ Arisaka- Îngerii puterii muzicii. Esenţa sa spiritualǎ este identic legatǎ de aceastǎ planetǎ iniţiatoare a ecuaţiei de funcţionare a fiinţei, Saturn, ceea ce explicǎ aspiraţiile sale extrem de înalte contrabalansate de dureri existenţiale profunde. Contradicţia este, prin urmare, liantul care se gaseşte în orice manifestare a sa, în orice ideal, şi descifrarea ei este provocarea la care rǎspunde.
Sensul Vieţii
Triunghiul minor format de Soare cu Saturn şi cu Luna, este o configuraţie ce susţine voinţa şi conştiinţa sa, viaţa şi evoluţia laturii sufleteşti, sentimentale, precum şi inspiraţia poeticǎ (Luna în aspect de quintile cu Mercur-gândirea imaginativǎ, scrisul şi creativitatea), dovedind cǎ a fost un om “inspirat” şi “ghidat”. Toate acestea sunt puse în legǎturǎ cu Sensul Vieţii, situat împreunǎ cu Mercur în Casa Intelectualitǎţii, a Strǎinǎtǎţii şi Religiei, şi au avut ca rǎspuns numeroasele premii în ţarǎ, premiul Herder, nominalizarea la premiul Nobel(1980) NN la 7˚Peşti, Simbol Sabian: “Iluminată de o străfulgerare de lumină, o cruce mare stă pe stânci înconjurate de mare şi ceaţă”, (Gradul Thebaic: neliniştit, zgomotos, crează propriul destin), Simbol Chandra:”O lumânare arzând. În jurul ei, pe podea, există un inel de sare”(sugereazǎ contradicţia dintre viaţǎ tumultoasǎ şi protecţia divinǎ, nevoia de purificare); Simbol Kozminsky: “Doi luptǎtori de skanderbeg se înfruntǎ. Unul este întunecat şi aratǎ rǎu, celǎlalt este un înger al frumuseţii masculine”.. Tot pe acest domeniu se aflǎ şi Ceres – 17˚Peşti: Simbol Sabian “O procesiune de Paşti” Forsteton: Îngerii forţei vitale, desǎvârşind capacitatea afectivǎ şi emoţionalǎ necesarǎ unei exprimǎri poetice, ideatice. Nichita Stǎnescu este, aşadar, un exemplu perfect de persoanǎ predestinat ghidatǎ de dincolo de pragul lumii sensibile. O astfel de conştienţǎ a evoluţiei spiritului poate fi numitǎ actualmente “conştiinţǎ cosmicǎ”, a cǎrei manifestare prin “formǎ” este prin excelenţǎ Putere(în sens astrologic), lucru datorat şi resimţit de cei care l-au cunoscut şi i-au fost în preajmǎ, lui Pluton situat chiar pe Ascendent. AS şi Pluton sunt la 22˚Rac, Simbol Sabian: “O tânără femeie aşteptând o corabie”, sugerând puterea sentimentelor, a dorinţelor, a senzualitǎţii, a personalitǎţii alternativ feminine şi masculine(deţine şi zodia Leu în Casa Personalitǎţii), veşnic neîmpǎcatǎ şi în aşteptare. Specific celor cu Pluton pe Ascendent le este, dincolo de magnetism şi emoţionalitate excesivǎ, manifestarea concretǎ a sufletului care apropie şi separǎ, iubeşte şi ucide, renaşte din propria cenuşǎ, rǎnit sau ucis de cuvinte sau tǎceri la rândul sǎu, şi apoi înviat de apa vie a senzualitǎţii şi iubirii ce nu poate fi stǎvilitǎ.
Se reliefeazǎ astfel o personalitate foarte puternicǎ şi în acelaşi timp marcatǎ de trǎiri interioare intense, duale şi extremiste pe care nu le poate domina decât prin reflectarea asupra experienţelor şi înţelepciunii acumulate. Firea sa boemǎ a alternat între o cǎutare asiduǎ şi o retragere din prea plinul trǎirilor, aşa încât, atingerea Sensului Vieţii a rǎmas o perspectivǎ deschisǎ, fiind copleşit de mirajul vieţii încorsetatǎ în formǎ, de transfigurarea artisticǎ a instinctelor. Aceasta era adevǎrata şi marea încercare a sa, ce a constat în a face faţǎ şi a depǎşi acumulǎrile karmice indicate de Neptun situat pe Nodul Lunar Sud, (Casa Comunicǎrii, a percepţiilor, a prietenilor), situat la 8˚Fecioară: “O fată ia prima ei lecţie de dans”. Ispita, slǎbiciunile sau vulnerabilitatea ca manifestare femininǎ într-o nativitate masculinǎ, sau cu alte cuvinte Lilith, care strǎjuia şi ea în apropierea Lunii, a contribuit împreunǎ cu Neptun la dizolvarea şi disiparea energiilor sale, la ratarea idealului mai înalt sugerat de NN. Nativii cu Mercur în Peşti şi aici în mod special şi Retrograd, sunt chemaţi la o dificilǎ limpezire mentalǎ, la purificare spiritualǎ prin forţe proprii, întrucât deţin atât de multe calitǎţi native, încât ceea ce li se cere este sǎ discearnǎ între bine şi rǎu, între valorile materiale şi cele spirituale şi sǎ li se dedice cu desǎvârşire. Alegerea între Îngerul cǎzut al întunericului şi cel al Luminii a fost ratatǎ la stadiul în care s-a împlinit ca menire existenţialǎ la nivel colectiv, şi ignoratǎ în plan personal. Ar fi putut lua locul înţeleptului, maestrului sau ghidului spiritual, atât era de curat în esenţǎ. Axa Nodurilor Lunare pe Fecioarǎ-Peşti implicǎ viziunea asupra valorilor materiale şi spirituale, asupra prioritǎţilor şi principiilor asupra religiei şi credinţei. Potrivit semnificaţiei Nodului Nord în Peşti din Lucrarea “Nodurile Lunare” de Rodica Purniche, nativii cu aceastǎ poziţie experimenteazǎ stǎri superioare de conştiinţǎ, fǎrǎ ca mǎcar sǎ urmǎreascǎ acest lucru, dar odatǎ trǎitǎ, o vor dori mereu. “Zodia Peştilor guverneazǎ stǎrile de iluminare, de conştiinţǎ superioarǎ şi sentimentul oceanic(…).Aceşti nativi doresc sǎ se abandoneze definitiv Divinului. Dacǎ nu pot face acest lucru prin proprie voinţǎ, ei devin dependenţi de droguri, alcool, sau alte mijloace de evadare »(R.Purniche,pp.307-308). Comportamentul autodistructiv a fost din plin la îndemâna poetului adorat de public şi de prieteni, dorit de femei şi iubit cu pasiune. Alternativa era meditaţia, sacrificiul de sine, detaşarea de iluziile vieţii, formele cele mai înalte ale spiritualitǎţii, iubirea necondiţionatǎ şi fericirea fǎrǎ obiect- adicǎ tot ceea ce reprezintǎ o negare pozitivǎ a ego-ului, a cǎrei condiţie este limitatoare. Înţelegerea forţei credinţei ferme în Dumnezeu şi desǎvârşirea acestei înţelegeri prin ritual religios este funcţie de felul în care nativul şi-a folosit liberul arbitru şi ar fi putut fi o împlinire excepţionalǎ. Astrele din harta naşterii ne confirmǎ, de fapt, ceea ce lumea a observat iar Ştefan Augustin Doinaş a reflectat delicat şi realist : ”… tălpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Singurul păcat al lui Nichita Stănescu a fost crima săvârşită faţă de sine însuşi: distrugerea sistematică a carcasei care-i asigura superbul exerciţiu al spiritului”.
Simbolistica celorlalte elemente din harta natalǎ la care am facut referire pânǎ aici este urmǎtoarea :
Chiron (ghidul spiritual) situat la un grad nefericit, alǎturi de steaua malefica Algol, 26˚Taur: “Un spaniol cântând o serenadă senioritei sale”, Îngerii Limbajului Antic,S. Kozminsky: “Un uriaş(…) care desfiinţează legile lumii…”
Lilith (ispita, slǎbiciunea) – 8˚Gemeni:”Grevişti demonstrând în jurul unei fabrici”,(Îngerii filozofiei mistice), sǎ nu uitǎm ca se nǎştea într-un an sângeros, 1933.
Luna (împreunǎ cu asteroidul cu Vesta) – 10˚Gemeni: ”O tânără femeie observă că bărbatul cel chipeş are colţi”(Simbol Chandra), Simbol Sabian : “Un aeroplan coborând în picaj”.
Viaţa, Creaţia şi Iubirea, “necuvintele” în traducere astro-psihologicǎ
Ansamblul Marte, Neptun şi Jupiter, ancorate puternic în plasa Nodului Sud şi a datoriilor karmice, încheie prin Jupiter lanţul planetar, iar acesta îndeplineşte rolul de mijloc de concretizare a eforturilor depuse, indicǎ rezultatele şi consecinţele demersurilor sale. Toate aspectele şi elementele care indică talente şi abilităţi uşor de folosit, erau în contradicţie cu cele care permit o tendinţă de dispersare a energiilor, şi au condus la evoluţia sa binecunoscutǎ, pe care Nichita a acceptat-o în mod oarecum conştient, mai degrabǎ decât sǎ se lupte efectiv. Este ştiut cǎ nativul “Locomotivă” este foarte greu de oprit din ceea ce şi-a propus, şi el îşi trasează calea pe care o va urma, creându-şi probleme atunci când se lansează în acţiuni insuficient evaluate, sau când are senzaţia că poate trece prin orice cu energia şi voinţa sa. Nichita i-a antrenat şi pe alţii în maniera sa de a fi, fiind cel care deschidea drumul altora. Din treimea lipsită de planete de pe cercul zodiacal, Casa şi Semnul de la mijlocul ei au un impact deosebit, fiind locul spre care se dirijau energiile pentru atingerea unor obiective evolutive. În cazul sǎu este vorba de Casa Sentimentelor, Creativitǎţii şi Copiilor. În raport cu acest domeniu putem spune cǎ poetul şi-a folosit talentul şi inspiraţia pentru a-şi împlini vocaţia scrisului. Aici evoluţia a înregistrat etape de elaborare progresivǎ, de la poeziile anilor ’50, precum « La poartǎ » sau « Balada motanului » (cu trimiteri la sexualitate sau moarte), la volumul « Sensul Iubirii » din 1960 : ”Luna în câmp
Cu mâna stângă ţi-am întors spre mine chipul,
sub cortul adormiţilor gutui
şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea,
văzduhul serii mi-ar părea căprui.
………………………………………
Eu te privesc în ochi şi-n jur să şterg copacii
În ochii tăi cu luna mă răsfrâng
… şi ai putea, uitând, să ne striveşti în gene
dar chipul ţi-l întorn, pe braţul stâng.”
Însǎşi titlurile volumelor publicate sunt semnificative pentru felul în care a exprimat percepţiile sale asupra vieţii, ele apǎrându-ne ca transfigurǎri ale unor realitǎţi nepalpabile: « Dreptul la timp »(1965), « Obiecte cosmice » şi « Oul şi sfera » (1967), « Necuvintele » (1969). Relaţiile cu pǎrinţii sunt reflectate în creaţia sa, mai mult sau mai puţin conştient, întrucât l-au marcat, preluând drama sufletului însingurat (tatǎl) cu a lui acutǎ neputinţǎ de a verbaliza şi a arǎta ceea ce simţea (poezia « Necuvintele »), sau, de pildǎ, durerea inconştientǎ a mamei şi furia (poate frica) ei resimţitǎ cu puţinǎ vreme înaintea naşterii lui Nichita, în legǎturǎ cu cei oprimaţi şi ucişi în grevele ceferiştilor de la uzinele Griviţa. În realitate, contextul socio-cultural în care s-a nǎscut, începând cu postura de agent subversiv al Moscovei în România, a Partidului Comunist Român(care acţiona în ilegalitate din 1924), şi politica prin care Moscova aprecia România ca « stat multinaţional », anul 1933 debuta în România cu creşterea tendinţelor de protest ale mai multor categorii socio-profesionale, în condiţiile reculului economic mondial. În urma menţinerii intenţiei guvernului de a reduce salariile angajaţilor publici, sindicatele ceferiste declanşează greva la finele lunii ianuarie care va dura până la 2 februarie. Restabilirea adevǎrului istoric aratǎ transformarea protestelor revendicative în confruntǎri de naturǎ politicǎ, şi declararea stǎrii de asediu la 5 februarie 1933. « Patru mii de muncitori griviţeni se baricadează, împreună cu femei şi copii, în incinta Atelierelor. Descriind starea de euforie revoluţionară care îi cuprinsese pe grevişti, ziarul „Scânteia” nota: „toate îndemnurile şi apelurile la linişte ale direcţiei, toate încercările şefilor social-democraţi de a opri dezlănţuirea luptei se sfărâmă de îndârjirea muncitorilor. » (« Istorie socialǎ şi memorie oficialǎ. Dosarul Griviţa 33 », Institutul de Istorie A.D.Xenopol -Steliu Lambru). Chiar dacǎ « baia de sânge » din 16 februarie a fost o mistificare a istoriografiei comuniste, în realitate fiind vorba de trei morţi şi şaisprezece rǎniţi grav, viaţa socialǎ era grav tulburatǎ fǎcându-se jocul agenţilor strǎini. Ziarele strǎine relatau despre numarul mare de arestǎri (~600 de muncitori), despre intervenţia poliţiei, jandarmilor şi armatei. Starea de tensiune şi de revoltǎ, indiferent de cauzǎ este prezentǎ în România acelei vremi, şi prin urmare a devenit un dat psihologic al celor nǎscuţi în preajma acelor evenimente. Conjuncţia Lunǎ-Lilith din harta natalǎ a lui Nichita Stǎnescu reflectǎ acest aspect, al nesiguranţei în care a trǎit mama ultimele sǎptǎmâni de sarcinǎ, factorul ascuns, mascat ce genereazǎ dificultǎţile (revolta) în rândul populaţiei (semnificatǎ de Lunǎ), şi mediul organizaţiilor sindicale şi politice care erau în centrul atenţiei. Acelaşi context de nesiguranţǎ dusese şi la refugierea din Rusia a familiei mamei şi stabilirea la Ploieşti. Acest context se perpetueazǎ la nivelul relaţiilor sociale, sentimentale şi la nivel psihic de-a lungul vieţii lui Nichita, ca o reflectare a karmei colective pe care a preluat-o. În termeni psihologici, inconştientul colectiv a pus o stǎpânire deplinǎ asupra personalitǎţii şi laturii sale interioare, semnificatǎ de Lunǎ (în Casa a XI a, în Gemeni, guvernatǎ de Venus (pe MC =autoritatea statului şi regalitatea) şi de Mercur în Peşti şi în Casa a IX a (=instabilitate, falsificare, mistificare, incapacitate de control, de autoritate). Menirea de mediator al conflictului socio-cultural (axa Nodurilor pe Casele Comunicǎrii), inter-etnic şi inter-statal este subliniatǎ încǎ de la naştere pentru cǎ a purtat, emblematic, prenumele ambilor bunici, al nobilului general-fizician rus şi al comerciantului român, respectiv Nichita şi Hristea (Stănescu). Pe acest fond Nichita a suportat opresiunile regimului comunist, a resimţit revolta (negarea) mamei în raport cu limba maternǎ şi tradiţiile culturale originale ruseşti, ceea ce la nivelul vieţii intime s-a transferat în neputinţa de a primi iubirea şi de a o pǎstra, o vinǎ pe care şi-a acceptat-o şi a alimentat-o (reacţia Casei a V a, a Sentimentelor la ecuaţia de funcţionare a influenţelor planetare specifice Modelului holistic, şi efectul careului în T al Lunii cu Axa Nodurilor, implicit cu Marte, Neptun şi Jupiter).
Poate fi aceasta o explicaţie a faptului cǎ un nativ dotat excepţional din punct de vedere astral, echilibrat în ansamblu, îşi autolimiteazǎ evoluţia şi persistǎ în erori vis-a-vis de individualitatea şi esenţa sa. S-ar putea spune cǎ factorii externi de influenţǎ negativǎ au învins latura raţionalǎ şi au condus la acest final trist şi timpuriu, din 13 decembrie 1983, ora 2:10, Bucureşti, trecerea în nefiinţǎ. Evoluţia şi împlinirea nu sunt obligatorii, sunt o posibilitate, iar a crede cǎ totul depinde de astre este eroarea care conduce spre eşec sau îndepǎrteazǎ de atingerea sensului în evoluţia terestrǎ. Nichita nu a facut excepţie în a-şi ignora liberul arbitru şi a nu-şi vindeca adicţiile:
Marte – 2˚Fecioară: “O mare cruce albă, dominând peisajul, se înalţă singuratică pe culmea unui deal înalt”.
Jupiter – 16˚Fecioară: gradul Thebaic “senzitiv, lipsit de armonie, îşi atacă propria muncă”, Simbol Sabian: “Copiii se îmbulzesc în jurul cuştii urangutanului, într-o grădină zoologică”. S.Charubel: “Un om mergând printr-un nămol adânc până la genunchi. Ţărmul opus, unde se străduieşte să ajungă, este învăluit în ceaţă”.
Juno la 2˚Scorpion:, Simbol Sabian “O sticlă spartă şi parfum risipit”(gradul Thebaic:puritate, intuiţie, inspiraţie, magie).
În ultimǎ instanţǎ, Junona care semnificǎ idealul de partenerǎ, situatǎ în Casa Sufletului, ca şi cum ar fi integratǎ acolo, rǎmâne la propriu o altǎ posibilitate de cǎutat şi realizat într-o existenţǎ viitoare a spiritului sǎu.
Harta progresatǎ din momentul morţii artǎ un timp al cotiturii, al transformǎrii personalitǎţii şi al bilanţului, întrucât se încheiase perioada de compensare karmicǎ şi, cu excepţia Junonei, nici o planetǎ nu mai era Retrogradǎ. S-ar fi putut vorbi atunci, în condiţii de evoluţie absolut pozitivǎ de o renaştere a spiritului şi de o perspectivǎ nouǎ, pe care foarte sigur el şi toţi cei din jurul lui şi-o doreau şi o sperau. Realitatea a consemnat doar o transformare ireversibilǎ şi intrarea în memoria colectivǎ cu ceea ce a creat pânǎ atunci. Obsesia morţii care este transmisǎ sistematic în poezia sa, (Saturn , planeta incisivǎ în Casa a VIII a a morţii), nu şi-a gǎsit explicaţia decât la final şi a prefigurat un deznodǎmânt de neînţeles, încǎ din 1970. În acest sens poezia “Al meu suflet, Psyhée” este relevantǎ:
”A venit un înger şi mi-a zis:
– Eşti un porc de câine,
o jigodie şi un rât.
Pute iarba sub umbra ta care o apasă;
mocirlă se numeşte respiraţia ta!
– De ce, i-am strigat, de ce?
– Fără pricină!
A venit îngerul şi mi-a zis:
– Mai străvezie este sticla
decât cel mai statornic gând al tău!
În curând ai să mori şi viermi
îţi vor forfoti în nări, în bot, în rât, în trompă!
– De ce, i-am strigat, de ce?
– Fără pricină! îmi zise îngerul…
Apoi îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul
a plecat cu aripi de aur zburând
într-un aer de aur.
Fluturi de aur
fâlfâiau în aura îngerului de aur.
El zbura aiurit,
el era cu totul şi cu totul de aur.
El se depărta către o depărtare de aur,
în care apunea soarele de aur.
– De ce te îndepărtezi de la mine, i-am strigat,
de ce pleci, de ce?
– Fără pricină mi-a răspuns, fără pricină…”
Din transferul ideilor din planul realitǎţii în cel inconştient şi invers, într-o oscilaţie permanentǎ ne permite sǎ observǎm legǎtura sa de esenţǎ cu Divinitatea, urmatǎ de o continuǎ separare, poetul situându-se în spatele neputinţei şi resemnǎrii, ca un observator fidel al propriului suflet, asemeni celui ce cautǎ sǎ-i salveze pe alţii dar nu se ştie salva pe sine. Iatǎ în acest sens poezia “Schimbarea la faţă” (vol.“Operele Imperfecte”,1979) :
”Am schimbat naşterea pe moarte
În rest am rămas de tot sărac.
M-a izbit cu aripa un înger
şi am devenit rege,
pe un tron în prăbuşire.
Nu ştiu ce înseamnă cinci,
nu ştiu ce înseamnă patru
în genere nu ştiu nimic,
dar mărturisesc că mi-e strâmtă coroana,
prieteni, ca un orizont îmi sunt tâmplele,
ca o stea sau ca un glonţ îmi este coroana,
de-a dreptul în frunte.”
Ultimele poeme, “Noduri şi Semne” şi “Gânduri”, reflectǎ înţelesuri profunde asupra iubirii şi sensibilitǎţii umane, proprii unui “lup cu gât de lebeǎdǎ”(Nod 1), asa cum s-a identificat singur, desigur, inconştient, nemaireuşind sǎ obţinǎ graţia Divinǎ.
Tranzitele şi progresiile planetare din acest moment (august, 2011) peste harta naşterii lui Nichita sunt semnificative pentru acest demers intruziv în memoria vieţii unui om care spunea: „Poetul nu are biografie; biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă.” Luna în progresie se aflǎ în poziţia avutǎ şi în momentul morţii, evident dupǎ 28 de ani, în conjuncţie cu Uranus natal = schimbare, rǎscolire, memoria colectivǎ, cunoaştere superioarǎ prin metode moderne (astro-psihologie), modestǎ compensare şi recunoaştere în viaţa de dupǎ moarte, cǎreia i se ruga: “Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.(Viaţa mea se ilumineazǎ- 1964)” Pentru noi Nichita Rǎmâne, şi cerul acestor zile confirmǎ cǎ viaţa lui se “ilumineazǎ”.
Florina Marin , august 2011
Arts Gallery Florina Marin 